Tarta cu rosii si migdaleAcum, la sfarsitul lui august, rosiile mi se par mai gustoase chiar decat cele de la inceputul sezonului. Sunt carnoase si au o dulceata aparte. De aceea m-am hotarat sa le fac vedete. Tarta cu rosii si migdale se numeste bunaciunea de azi. I-am zis eu tarta, dar blatul e de fapt foitaj. Unul tare bun, cumparat prospat si nu congelat, de la Lidl. L-am mai probat intr-o prajitura cu prune si are toate calitatile pe care ti le doresti la un foitaj. Daca va hotarati sa il luati, aveti grija ca e mic si, pentru o tava de aragaz, aveti nevoie de doua bucati.
Tarta mea, pe langa rosii, are o crema de branza. Frumusetea e ca puteti folosi orice tipuri de branza aveti prin frigider si va plac. Cel mai bine ar fi sa combinati una mai moale si mai cremoasa (branza de vaci, ricotta, telemea moale, branza de capra) cu una care se topeste si se intinde la copt (parmezan, cascaval). Cat despre plante aromatice, ce va place aia sa puneti. Eu mai aveam niste cimbru verde prin gardina, asa ca asta am folosit.  continuarea …


Inghetata cu samburi de caise, caviar de portocalaVa povesteam acum cateva zile ca particip la campania #horecaXperience, inițiată de Centrul de training Horeca School în parteneriat cu Gourmet Connection și Desertonline.ro. Azi va prezint preparatul dulce. Am dorit sa fie un desert care sa aduca aminte de verile copilariei pe care le petreceam la tara. Culegeam caisele direct din copac, le mancam, apoi spargeam samburii si ii mancam si pe aia 🙂 Aroma lor de migdale am vrut sa o infuzez in aceasta inghetata cu samburi de caise. 
Si, pentru ca m-am simtit indrazneata, m-am gandit sa experimentez o tehnica noua, imprumutata din bucataria moleculara: caviar / perle din suc de portocala. Aceste perlute gelatinoase nu sunt foarte complicate, dar necesita putina pregatire anterioara. Se pot face din orice lichid aromat si sunt pe cat de dragalase pe atat de gustoase. 

Fotografiile le-am pus la sfarsit, pentru a nu ingreuna citirea retetelor
continuarea …


Chec cu glazura de lamaie si migdale

Eu consider checul cea mai simpla si mai versatila prajitura. Sunt o multitudine de retete de chec si cred ca fiecare mama are una pe care o face iar si iar. Azi am folosit si eu o reteta usoara si ieftina, dar in final m-am jucat putin si a iesit un chec cu glazura de lamaie. Aceasta glazura (extrem de rapida de facut), innobileaza de altfel orice prajitura banala, iar daca adaugati si cateva migdale pentru o textura crocanta, prajitura voastra va fi vedeta.

Daca vreti si alte retete de chec, am mai facut in anii trecuti chec cu cafea si unt de arahide sau un foarte fin chec cu coniacChec cu glazura de lamaie si migdale

Chec cu glazura de lamaie si migdale

continuarea …


M-am intors cu inca o reteta vintage: Tort Napoleon. E din cartea aia veche de bucate unguresti de care am tot povestit aici si aici. Tortul Napoleon se face usor si rapid. Nu necesita tehnici avansate si nici instrumentar sofisticat. E o reteta simpla si interesanta. Textura este densa, cu pronuntat gust de ciocolata. Eu am urmarit exact reteta din carte, dar cui ii place poate insiropa blatul. De asemenea cantitatea de zahar pe care eu am folosit-o face ca gustul sa nu fie foarte dulce. 

Tortul in varianta acesta poate fi copt si ca o prajitura, foarte buna langa cafea la mic dejun.

Tort Napoleon

continuarea …


Tort Bismarck

 In ultima vreme am observat ca incep sa ma preocup de chestiuni vintage. O fi varsta de vina, nu stiu. Mai nou m-am apucat de tricotat. Am facut doua caciuli, doua fulare, un pulover intreg si al doilea e spre terminare, ma uit dupa fire si andrele, etc. Si in ale gatitului e tot asa: m-am hotarat sa fac cat mai multe torturi din cartea de bucate ungureasca mostenita de la bunica. Retete batrane de 80 de ani, pe care imi doresc sa le incerce cat mai multa lume.

Azi e acest tort Bismarck. Fara faina si fara crema. Blatul in sine are o textura putin cremoasa, asa ca nu-i mai trebuie nimic altceva. Fiind un tort dulce si uleios (are multe alune si migdale) , mi se pare foarte buna asocierea lui cu fructe acrisoare. Eu am ales niste physalis, dar data viitoare cred ca o sa-i adaug afine sau mure. Si stati pe aproape, urmeaza si alte torturi vintage 😉 continuarea …


Prajitura cu prune si migdale

Oare mai sunt prune in piata? Mi-ar parea rau ca din cauza ca n-am scris postarea la timp sa nu mai puteti face bunatatea asta. Recunosc ca in ultima vreme am cam lalait-o si n-am avut chef  de scris, dar am gatit tot felul de nebunii. Azi am o prajitura cu prune facuta acum vreo luna, care-i mai mult un strudel, pentru ca-i facuta cu foitaj. Eu am gasit unul tare bun la Lidl, dar voi puteti folosi orice alta marca, sau (daca aveti timp) il puteti face in casa. Pentru o aroma mai buna si pentru o textura mai viguroasa 😛 am pus niste felii de migdale. Si bine am facut.

Reteta este extrem de simpla, aproape ca mi-e rusine sa o scriu. Dar rezultatul e atat de bun, incat merita din plin o postare aici pe blog. Inainte insa, va invit sa incercati si o reteta sarata, pe care am facut-o cu porumb Gold de la Bonduelle: Crumble cu legumecontinuarea …


Taietei cu nuca, zahar brun si apa de flori 

 Toata lumea a mancat, mai ales in copilarie, taietei cu nuca. Toata lumea, mai putin baiatul meu. Cred ca asta-i ghinionul copiilor cu mame bloggeri culinari: mai repede incep sa aprecieze macarons- ii decat dulciurile clasice. Prin urmare m-am hotarat sa ma revansez, si ieri am prestat cateva portii din dulcele asta. Bine, imaginatia mea nu s-a putut hotari sa nu fabuleze, asa ca asta numai reteta clasica nu-i 😛 Pe langa nucile si zaharul de care toata lumea stie, m-am gandit sa incerc o aroma orientala de flori de portocal. Care s-a imbarligat foarte bine pe langa cele de migdale si zahar brun Muscovado. Asta ca sa fie petrecerea de pomina! Rezultatul  fost neastepat si deosebit. Puteti si voi sa incercati alte combinatii, daca astea ale mele nu va inspira. Daca o reteta e clasica, nu inseamna ca nu pote fi adaptata putin. Trebuie doar sa indrazniti 🙂

continuarea …


Prajitura cu crema de migdale

 De mult n-am mai mancat o prajitura atat de buna. Tinand cont ca nu are ciocolata (sau macar cacao), ar fi trebuit nici sa nu ma uit la ea. Dar prima oara a facut-o mama si nu am putut sa refuz cand mi-a pus o bucata in farfurie. Si bine am facut: prajitura cu crema de migdale a fost o revelatie.

Blatul e cel de tarta: fraged si saramicios. Crema e cu unt si migdale. La prima vedere poate parea grea si grasa, dar va garantez ca nu-i asa. Cred ca toata smecheria sta in gemul ala acrisor dintre blat si crema. In reteta originala scria sa pun gem de caise. Insa eu am constatat cu stupoare ca nu mai am deloc in camara (se pare ca am niste soareci la gemul de caise :P). Bine ca mi-au mai lasat gem de rubarba, ca altfel nu stiu ce ma faceam! Prin urmare, eu zic ca se poate folosi orice gem mai acrisor. Si, ca sa iasa prajitura gustoasa, sa folositi unt gras (de 85%). Ala de 65% o fi el mai fara grasime, dar puteti avea neplacuta surpriza sa vi se taie crema.  continuarea …